Ce este o “ciuceavă”? Foarte simplu: o ciuceavă este un geanţ! Iar un geanţ este  clar şi evident, un gigant. În frumosul grai mehedinţean, prin aceste două denumiri,  localnicii au botezat abrupturile calcaroase, ascuţite şi impenetrabile, care se ridică  din albia Cernei, până hăt sus, la conace, aidoma unor giganţi sau uriaşi de piatră.  Un şirag aproape neîntrerupt de asemenea formaţiuni mărgineşte malul stâng al  Cernei, de la Cerna Sat până în dreptul Vârfului lui Stan, ca o dantură de brontozaur  gigantic. O replică la fel de impresionantă, dar mai puţin dezvoltată în lungime, este  reprezentată de ciucevele de deasupra Izvoarelor Cernei, care sfârşesc în  sălbăticiile de sub Peştişanu. Uriaşa dantură se regăseşte sub forma unor piramide  împădurite la poalele Oslei, întreaga formaţiune având caracteristici uniforme pe  aproape 40 de kilometri lungime. Pentru turist, ciucevele sunt interesante prin  contrastul extrem, de la verticalul stâncos şi alb de calcar, care se prăvăleşte in  Cerna, la spinarea verde şi ondulată de sus, cu fâneţe (localnicii le spun “livezi”), culturi şi păduri sănătoase, printre care  s-au risipit sălaşe - numite aici “conace”, locuinţe temporare pentru sezonul cald - în care vom întâlni oameni interesanţi,  rupţi de vâltoarea civilizaţiei, dar curioşi şi informaţi. Vom observa că majoritatea vorbesc cu noi într-o limbă românească  foarte curată şi corectă, cu puţine regionalisme, dar între ei folosesc un limbaj complet diferit, cu sunete arhaice, greu de  înţeles de turistul de la oraş.  Traseul de mai jos introduce turistul în această puţin cunoscută, interesantă,  pitorească şi fotogenică zonă din munţii României, prin  prezentarea celei mai uşor accesibile ciuceve. Drumul se  parcurge fără efort, cu excepţia căţărării pe stâncăria din  creştetul ciucevei, fiind accesibil pe jos, sau cu un ATV.  Prin poziţia ei centrală şi fără alte înălţimi apropiate care  să împiedice vizibilitatea, vârful ciucevei permite o  panoramă unică asupra cursului mediu al Cernei, de la  Cerna Sat până dincolo de Inălăţ, culmile Mehedinţilor şi  Cernei, plaiurile prelungi din Godeanu si legendele de  piatră ale Retezatului Mic. Cu 5,6 kilometri lungime şi o  diferenţă de nivel de 500 metri, urcuşul este lejer şi relaxant, parcurgerea lui dus-întors  necesitând cam 4 ore, incluzând aici timpi medii de fotografiere şi contemplare.  Pentru intrarea în traseu, urmăm drumul naţional 67D, Băile Herculane - Baia de Aramă, circa  28 de kilometri. În locul în care şoseaua părăseşte Cerna, spre a traversa spre dreapta  culmea Mehedinţilor la Baia de Aramă, un indicator spre Cerna Sat ne dirijează pe un drum    Abruptul ciucevelor deasupra văii Cernei Sălașe părăsite Ón vecinătatea culmii Drum forestier sprea culmea munților Mehedinți Un munte pentru Dumneavoastră